Alegeri legislative în Bulgaria, 2023

Parlamentul format ca urmare a alegerilor legislative din 2022, care a rămas fragmentat, a rezultat într-un final într-o organizare fără precedent de o a patra rundă de alegeri anticipate deoarece niciun partid nu a putut forma o coaliție și un guvern.^[1] Bulgaria Ridică-te și Renașterea, care împreună au 39 de locuri în parlament, sunt considerate ca fiind eurosceptice și pro-ruse,^[5] la fel și Partidul Socialist Bulgar (BSP) care are 25 de locuri. GERB și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți nu au o majoritate împreună, ocupând doar 103 locuri din cele 121 necesare. Deși în general pro-UE, partidele rămase și alianțele cu locuri s-au opus guvernului trecut al lui Boiko Borisov și au refuzat orice posibilitate de coaliție cu GERB din cauza dezacordurilor privind corupția.^[6]

Pe 18 octombrie 2022, Borisov a anunțat că încercările sale de a intermedia un guvern de coaliție înainte de prima ședință a noii Adunări au eșuat.^[7] A doua zi, Adunarea nu a reușit să aleagă un purtător de cuvânt în timpul primei sale ședințe, fiind pentru prima dată când s-a întâmplat acest lucru. După multiple încercări eșuate, Adunarea și-a ales cel mai vechi membru al său, deputatul GERB Vezhdi Rashidov, în calitate de purtător de cuvânt la 21 octombrie, după ce acesta a fost nominalizat de Kornelia Ninova, liderul BSP, drept candidat de consens.^[8][9]

Blocajul pentru formarea unui nou guvern a persistat în lunile octombrie și noiembrie 2022 și înainte de a fi dat primul sau al doilea mandat, președintele Rumen Radev a declarat că va amâna predarea celui de-al treilea mandat pentru formarea guvernului până după Anul Nou, astfel încât să amâne alegerile până în martie 2023 și să evite cea mai grea perioadă de iarnă.^[10] Pe 2 decembrie, Radev a declarat că va preda mandatul guvernamental câștigătorului alegerilor, GERB, lunea următoare. Pe 5 decembrie, Radev a acordat primul mandat nominalizatului GERB, Nikolai Gabrovski. O săptămână mai târziu, pe 12 decembrie, Gabrovski a propus un nou guvern.^[11] Guvernul său a fost respins de Parlament (113 „pentru”, 125 „împotrivă”, 2 absențe) două zile mai târziu, pe 14 decembrie, doar deputații din DPS și BV votând pentru, alături de GERB.^[12] Mai târziu, Radev i-a dat mandatul lui Ninova, deși ea a refuzat să formeze un guvern într-un parlament fragmentat și blocat.^[13] Observatorii au atras deja atenția asupra unor noi alegeri anticipate care vor avea loc în 2023, deoarece nu ar putea fi format un nou guvern.^[14][15]

Cei 240 de membri ai Adunării Naționale sunt aleși prin reprezentare proporțională pe listă deschisă din 31 de circumscripții plurinominale, cu dimensiuni cuprinse între 4 și 16 locuri. Pragul electoral este de 4% pentru partide, cu locurile alocate după metoda celui mai mare rest.^[16][17]

Radev a anunțat că va dizolva parlamentul pe 3 febuarie pentru a programa noile alegeri anticipate pe 2 aprilie 2023.^[13]

În tabelul de mai jos sunt enumerate grupurile de partide politice reprezentate în cea de-a 48-a Adunare Națională.

Coalițiile care s-au înscris pentru a participa la alegerile parlamentare din 2023 și-ar putea modifica componența sau denumirea până pe 25 februarie 2023, în timp ce până pe 28 februarie, listele de candidați ar putea fi înregistrate la Comisia Electorală.^[18]

Următoarea listă prezintă sloganurile oficiale de campanie ale unora dintre principalele partide care concurează la alegerile parlamentare din Bulgaria:

Unele^[care?] partide politice din Bulgaria l-au acuzat pe președintele Radev că se amestecă în afacerile politice, precum și în politica internă a partidelor, ceea ce încalcă obligațiile constituționale.^[26][27][28] BSP, în special, l-a acuzat în mod constant pe președintele Radev și guvernul interimar de o presupusă amestecare în treburile interne ale partidului.^[29][30] BSP a trimis o plângere oficială către OSCE și APCE în care se susținea amestecul ilegal al guvernului interimar și al președintelui în politica lor internă, precum și campania electorală, după un interviu acordat de ministrul Justiției Krum Zarkov în care critica conducerea partidului.^[31] De asemenea, Alianța PP-DB l-a acuzat pe președinte că se amestecă după ce Radev le-a numit „partide ale războiului”, referindu-se la sprijinul lor de a trimite arme în Ucraina.^[32][33]

ITN, dimpotrivă, consideră că președintele ar trebui să aibă mai multe puteri în comparație cu rolurile actuale evidențiate în constituție, pledând chiar pentru o tranziție la o republică prezidențială, ITN solicitând organizarea unui referendum asupra deciziei.^[34][35]

Pe 10 februarie 2023, Statele Unite au anunțat un nou grup de sancțiuni bazate pe Legea Magnitsky. Sancțiunile l-au vizat pe fostul ministru al Finanțelor din cel de-al doilea și al treilea guvern Borisov, Vladislav Goranov, fostul ministru al energiei din Guvernul Stanishev, Rumen Ovcharov, liderul Rusofililor pentru Renașterea Patriei, Nikolay Malinov, precum și doi foști șefi ai Centralei nucleare Kozlodui. Grupul a fost acuzat de corupție, management financiar defectuos și creșterea influenței Rusiei.^[36]

Anunțul a reamintit de problema corupției endemice a clasei politice din Bulgaria, precum și de relațiile strânse cu Rusia.^[37][38] Anunțul a provocat diferite reacții de la partidele politice și politicienii bulgari. Ministrul Afacerilor Interne în exercițiu, Ivan Demerdzhiev, a caracterizat sancțiunile ca „o palmă peste față” pentru sistemul judiciar din Bulgaria, arătând incapacitatea acestuia de-a stârpi corupția,^[39] în timp ce viceprim-ministrul fondurilor europene, Atanas Pekanov, și ministrul justiției, Krum Zarkov, au descris-o ca pe un semn al SUA că progresul nu a fost suficient de rapid pe tema reformei judiciare.^[40] Un mesaj similar a fost semnalat de membrii Alianței PP-DB, membrul DB din parlament, Atanas Slavov, spunând că noul pachet de sancțiuni arată eșecurile actualului procuror general, Ivan Geshev, și că această legătură există între GERB, DSP, și BSP datorită legăturilor anterioare sau actuale ale figurilor sancționate la acele partide.^[41]

O reacție mult mai prudentă a venit de la GERB și BSP. Borisov a insistat că partidul s-a îndepărtat de Goranov și a susținut că are informații că Statele Unite lucrează la sancțiuni împotriva co-liderilor PP, Petkov și Vasilev, pentru gestionarea financiară defectuoasă în timpul mandatului lor.^[42] Alte persoane din GERB, cum ar fi parlamentarul GERB Toma Bikov, insistă că trebuie furnizate dovezi înainte de a putea fi pronunțată orice judecată.^[43] BSP, din care Rumen Ovcharov rămâne membru, i-a dat voce lui Rumen Ovcharov la recentul Congres, la care a insistat că este nevinovat și că sancțiunile sunt menite să înrăutățească relațiile ruso-bulgare.^[44] Liderul Ascensiunii Bulgare, Stefan Ianev, a indicat ca nu crede ca noile sanctiuni vor avea un impact asupra viitoarelor alegeri, numindu-le un alt "scandal" care a subminat increderea intre partidele politice, el a sustinut insa ideea unei reforme judiciare „profunde” atâta timp cât a menținut ramura judiciară „independentă”.^[45]

Nikolay Malinov, liderul partidului Rusofilii pentru Renașterea Patriei, care concurează la alegeri în cadrul coaliției „Bulgaria Neutră”, insistă că nu a primit niciodată finanțare de la Rusia, așa cum pretindeau sancțiunile, și că el este „mândru” să fie inclus în listă, deoarece aceasta arăta opoziția sa față de influența SUA în Bulgaria.^[46]

Ministrul de Interne în Guvernul Interimar, Ivan Demerdzhiev, a anunțat pe 17 februarie că se așteaptă la creșterea încercărilor de cumpărare de voturi în această campanie electorală, o întâlnire a directorilor regionali ai Ministerului de Interne fiind dedicată acestui subiect^[47]

Reprezentarea grafică a datelor recalculate

Regresia locală a sondajelor efectuate

Rezultatele sondajului de opinie de mai jos au fost recalculate din datele originale și exclud sondajele care au ales opțiunile „Nu voi vota” sau „Nu sunt sigur”.

Conform numărătorilor paralele la secțiile de votare eșantionate de către mai multe agenții de votare, rezultatul final a fost o cursă strânsă între GERB-SDS și PP-DB, toți proiectează GERB-SDS ca fiind puțin peste PP-DB. Toate sugerează, de asemenea, că Renașterea, DPS și BSPzB vor intra în adunare și au existat date contradictorii în legătură ITN, unde nu se știe dacă va câștiga sau nu locuri în adunare.^[48][49]

Următorul tabel prezintă rezultatele pe partid. Pragul național de 4% este calculat folosind voturile totale numai pentru partide, și nu totalul voturilor valide, care includ voturi „Niciuna dintre variantele de mai sus” și voturile pentru candidați independenți. Ca atare, ITN câștigă locuri în ciuda faptului că scade sub acest total. Totalurile actuale de locuri sunt estimative și nu sunt confirmate de Comisia Electorală.^[50]

Partid		Voturi	%	Locuri	+/-
	GERB–SDS	669,361	25.42	69	+2
	PP-DB	619,592	23.53	64	-9
	Renașterea	357,167	13.56	37	+10
	Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți	346,437	13.16	36	0
	BSP pentru Bulgaria	225,814	8.57	23	-2
	Există un Astfel de Popor	103,641	3.94	11	+11
	Ascensiunea Bulgară	77,804	2.95	0	-12
	Stânga!	56,453	2.14	0	Nou
	Bulgaria Neutră	10,495	0.40	0	Nou
	Împreună	8,740	0.33	0	Nou
	Partidul Popular „Adevăr și Numai Adevăr”	7,759	0.29	0	0
	Uniunea Conservatoare de Dreapta	7,734	0.29	0	0
	Mișcarea Națională pentru Stabilitate și Progres	6,759	0.26	0	Nou
	Afară din NATO și UE	6,572	0.25	0	Nou
	Vocea Poporului	5,541	0.21	0	0
	Moralitate, Inițiati-vă și Patriotism	3,892	0.15	0	0
	Social Democrația Bulgară - Stânga Europeană	2,627	0.10	0	0
	Uniunea Bulgară pentru Democrație Directă	2,514	0.10	0	0
	Unificarea Națională Bulgară	2,325	0.09	0	0
	Uniunea Națională Bulgară - Noua Democrație	1,752	0.07	0	0
	Partidul Socialist „Calea Bulgară”	727	0.03	0	Nou
	Independenți	921	0.03	0	0
Niciuna		108,842	4.14	–	–
Total		2,633,469	100.00	240	0
Voturi valide		2,638,224	98.46
Voturi invalide/albe		41,370	1.54
Voturi totale		2,679,594	100.00
Votanți înregistrați/prezența		6,594,593	40.63
Sursă: Comisia Electorală din Bulgaria

Sondajul exit-poll al Alpha Research a sugerat următoarea defalcare demografică. Partidele care au obținut sub 4% din voturi sunt incluse în „Altele”.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 22% din protocoalele electorale au fost introduse incorect,^[52] iar unii membri ai PP–DB au arătat exemple de numărare greșită a voturilor.^[53]

Conform Constituției Bulgariei, președintele Bulgariei Rumen Radev trebuie să predea un mandat pentru formarea guvernului celui mai mare partid, GERB. Dacă nu propun un guvern în termen de șapte zile sau dacă acel guvern este respins de Parlamentul bulgar, președintele Radev va preda al doilea mandat celui de-al doilea partid ca mărime, PP-DB. Dacă nici cel de-al doilea mandat nu reușește să formeze un guvern, președintele va acorda un al treilea mandat unui partid la alegerea sa. Dacă niciun guvern nu este aprobat de Parlament după ce au fost returnate toate cele trei mandate, vor fi programate noi alegeri.

Andrius Tursa, un consultant de risc politic de la Teneo, a comentat că „un guvern tehnocrat temporar sau un alt [al șaselea] vot rămân cele mai probabile rezultate ale alegerilor”, deoarece marja de victorie a GERB a fost prea mică pentru ca ei să conducă, dar suficient de mare încât coaliția ar putea guverna fără ele, menținând efectiv blocajul politic de ani de zile. Acest potențial guvern tehnocrat ar putea fi susținut atât de GERB-SDS, cât și de PP-DB pentru a adopta un buget pentru anul și a aborda creșterea inflației și a costului vieții în țară.^[54] La scurt timp după alegeri, Kiril Petkov și Asen Vasilev au anunțat că partidul lor nu va sprijini un guvern propus de GERB.^[55] Acest lucru a fost reafirmat trei zile mai târziu, când toți cei patru co-lideri ai PP-DB au anunțat că niciunul dintre partidele din coaliție nu va sprijini un guvern propus de GERB sau unul care includea GERB.^[56] În ciuda acestui fapt, Borisov a declarat în mod repetat că rezultatul său preferat ar fi un guvern între cele două partide.^[57][58] Singura formă de cooperare între cele două grupuri, la care PP-DB a fost deschis, a ca GERB să ofere sprijin pentru un guvern propus de PP-DB.^[59] În timpul negocierilor, Borisov a cerut ca, dacă doresc sprijinul GERB, PP-DB trebuia să anunțe public guvernul propus.^[60] Când au făcut-o, Borisov a criticat includerea membrilor PP ca miniștri, a sugerat includerea miniștrilor GERB-SDS și a început negocierile cu celelalte partide a doua zi.^[61] Nikolay Denkov a declarat că negocierile cu GERB cu privire la membrii cabinetului nu vor avea loc.^[62] În urma primului mandat acordat candidatului GERB, PP-DB a reafirmat că nu îl vor susține.^[63]

O altă posibilitate este ca GERB și DPS să coopereze cu BSP,^[64] lucru pe care Borisov nu l-a exclus.^[65][66] Acest lucru a fost denumit, în special de către susținătorii PP-DB, „coaliția Magnitsky”, în urma sancțiunilor Magnitsky care i-au incriminat pe parlamentari din toate cele trei partide.^[67][68] Ninova și alți membri seniori ai BSP au declarat că BSP este deschis la discuții cu toată lumea, dar se vor consulta cu membrii partidului înainte de a se lua o decizie dacă aceștia ar sprijini un potențial guvern sau nu.^[69][70] Când au început negocierile pentru formarea guvernamentală, Ninova a declarat că nu va sprijini un guvern GERB, decât dacă i se va oferi în mod expres să se alăture unei coaliții, caz în care își va consulta partidul.^[71][72] Borisov a spus la rândul său că, dacă PP-DB nu și-ar sprijini guvernul, el ar putea guverna cu BSP și DPS în anumite condiții.^[73] La scurt timp după ce a fost dat primul mandat la GERB, Ninova a anunțat că partidul ei nu îl va sprijini.^[74]

După un impas de trei zile, Adunarea Națională l-a aprobat pe Rosen Zhelyazkov de la GERB în calitate de purtător de cuvânt pe 19 aprilie, permițând începerea oficială a discuțiilor de formare a guvernului. Zhelyazkov a fost susținut de GERB-SDS și PP-DB, care au convenit ca fiecare dintre ei să-și păstreze controlul asupra purtătorului de cuvânt timp de trei luni.^[75] Pe 10 mai, GERB a anunțat că nominalizata lor pentru postul de premier este Mariya Gabriel, comisarul european al Bulgariei.^[76] Președintele Radev i-a dat primul mandat pe 15 mai.^[74] Gabriel a încercat să-i cucerească pe unii dintre membrii PP-DB făcând concesii coaliției, inclusiv propunând înlăturarea lui Ivan Geshev din funcția de procuror șef. Cu toate acestea, PP-DB a rămas ferm în a refuza orice negociere cu GERB. În plus, Geshev a declarat că un individ de rang înalt nenumit i-a cerut demisia și i-a înmânat actele de demisie, pe care le-a rupt în fața lor.^[77]

Pe 22 mai, GERB–SDS și PP–DB au anunțat că au ajuns la un acord surpriză de împărțire a puterii (în așteptarea aprobării de către parlamentari ai ambelor entități) pentru cel puțin 18 luni, prin care mandatul de premier va fi schimbat între cele două.^[78][79] Potrivit Financial Times, „în conformitate cu acordul de împărțire a puterii, Nikolai Denkov, fost ministru al educației, din PP-DB, va deveni prim-ministru, [Mariya] Gabriel fiind adjunct și ministru de externe. Gabriel va prelua funcția de premier după nouă luni, când partidele își rotesc conducerea.” Acordul a fost motivat de dorința de a pune capăt blocajului care a dus la mai multe alegeri anticipate neconcludente de-a lungul a doi ani, de a se apropia de îndeplinirea cerințelor de apartenență la zona euro și de a implementa votul electronic, precum și o reformă constituțională și judiciară cuprinzătoare.^[80][81] Kiril Petkov, unul dintre liderii PP-DB, și-a cerut totuși scuze celor care l-au votat pe baza unei promisiuni de a nu face o coaliție cu GERB. Potrivit unui alt raport, deși Bulgaria Democratică (parte a PP-DB) era probabil să susțină viitorul guvern, ar face acest lucru fără a participa la acesta cu miniștrii din cauza opoziției lor față de rotația premierului.^[82]

Pe 26 mai 2023, Radostin Vasiliev, un fost deputat ITN care a fondat Mișcarea Civică Bulgaria Puternică, a lansat un fragment video în care se pare că Kiril Petkov și Asen Vasilev lucrează pentru a-l ține pe Borisov departe de un proces și acceptând numirea serviciilor de securitate cheie cu aprobarea organizațiilor străine (în special UE și SUA).^[83] El a mai anunțat că părăsește grupul PP-DB și va vota împotriva guvernului rotativ Denkov-Gabriel, îndemnând colegii parlamentari din PP să voteze și împotriva acestuia.^[84] Difuzarea casetelor a declanșat apeluri ale parlamentarilor GERB de a renegocia anumite elemente ale acordurilor cu PP-DB, în special în ceea ce privește componența Guvernului lui Denkov.^[85][86] Pe 27 mai, Mariya Gabriel, candidatul pentru postul de premier al GERB, care a condus negocierile cu PP, a anunțat că negocierile guvernamentale dintre GERB și PP au fost suspendate din cauza pierderii încrederii în urma difuzării conținutului casetei video, care includea liderii PP recunoscând că au dorit să reducă influența GERB în cadrul serviciului public.^[87] GERB a anunțat că ar fi dispus să reia discuțiile guvernamentale cu PP, dacă se angajează să formeze un guvern compus din „experți, în care ambele părți să aibă încredere”.^[88] Pe 27 mai, Nikolay Denkov (candidatul premierului pentru PP) a confirmat că, în ciuda suspendării discuțiilor, este încă în discuții cu Mariya Gabriel și că speră să reia negocierile oficiale atunci când al doilea mandat va fi depus oficial.^[89]

Pe 28 mai, Democrații pentru o Bulgarie Puternică și-a anunțat sprijinul deplin pentru Nikolay Denkov în calitate de prim-ministru, indicând că Bulgaria Democratică este înclinată să sprijine guvernul.^[90]

Pe 29 mai, președintele Rumen Radev i-a înmânat cel de-al doilea mandat candidatului la postul de prim-ministru al PP-DB lui Nikolay Denkov, îndemnându-l pe Denkov să returneze al doilea mandat neîndeplinit din cauza pierderii încrederii cauzate de înregistrările scurse.^[91] Această declarație a fost criticată de PP-DB ca fiind neconstituțională^[92] și a condus la un protest în fața clădirii prezidențiale, cu solicitări ca Radev să fie destituit, precum și reducerea puterilor Președinției.^[93] De asemenea, au avut loc proteste contra în sprijinul președintelui Radev.^[94]

Pe 31 mai, GERB și PP–DB au anunțat că au redeschis discuțiile despre formarea guvernului, având loc întâlniri între principalii lideri PP–DB și GERB.^[95]

Pe 2 iunie, Nikolay Denkov (candidatul pentru postul de premier al PP-DB) a confirmat că s-a ajuns la un acord cu privire la componența guvernului, având loc unele modificări pentru a „elimina personalitățile politice, inflamatorii și de a da guvernului o perspectivă mai expertă”. El a confirmat, de asemenea, că noua componență a fost aprobată de toți membrii constitutivi ai PP-DB.^[96] În acea zi a avut loc și o întâlnire cu Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, unde s-au discutat modificări ale constituției.^[97] După această întâlnire, DPS a confirmat că nu vor „împiedica” formarea guvernului Denkov-Gabriel și că vor sprijini continuarea discuțiilor pentru a face modificări constituționale.^[98]

Guvernul lui Denkov a fost învestit de parlament pe 6 iunie.^{[99][100][101][102]}