Listă de legiuni romane

• Legiunea I Germanica (Germanica): 48 î.Hr.–70 (distrusă în revolta batavilor), recrutată de Iulius Caesar
• Legiunea a II-a Sabina (Sabine): 43 î.Hr. - circa 9 d.Hr., primul nume al Legiunii a II-a Augusta
• Legiunea a III-a Cyrenaica (din Cyrenaica): probabil din jurul 36 î.Hr. până (cel târziu) sec. 5, Marc Antoniu
• Legiunea a III-a Gallica (din Galia): din jurul 49 î.Hr. până la începutul secolului al 4-lea, Iulius Caesar (emblema: taur)
• Legiunea a IV Macedonica (Macedonian): 48 î.Hr.–70 (desființată de Vespasian), Iulius Caesar (emblema: taur, capricorn)
• Legiunea a IV Scythica (din Sciția): din 42 î.Hr. până cel puțin înc. sec. 5, Marc Antoniu (emblema: capricorn)
• Legiunea a V-a Alaudae (Ciocârliile): 52 î.Hr.–70(distrusă în revolta batavilor. Refăcută. 86 : (distrusă de daci în Prima Bătălie de la Tapae), Iulius Caesar (emblema: elefant)
• Legiunea a VI-a Ferrata (Puternicii): 52 î.Hr. până după 250, Iulius Caesar (emblema: taur, lupul și Romulus și Remus); legiuni gemene, cu Legiunea a VI-a Victrix
• Legiunea a VII-a Claudia Pia Fidelis: 51–44 î.Hr., Julius Caesar; desființată și reconstruită de Vespasian ca Legiunea a VII-a Gemina
• Legiunea a VIII-a Augusta: 59–48 î.Hr., Julius Caesar, desființată și reînrolată de Augustus ca Legiunea VIII Augusta
• Legiunea a IX-a Hispana Triumphalis (Triumfătorii): 59–48 î.Hr., Julius Caesar, desființată și reînrolată de Augustus ca Legiunea a IX-a Hispana
• Legiunea a X-a Equestris, cunoscută și ca X Equestris, înființată înainte de 58–45 î.Hr., Iulius Caesar, desființată, reconstruită de Lepidus, încorporată în Legiunea a X-a Gemina de Augustus.
  • Legiunea a X-a Veneria (devotată zeiței Venus): alt nume pentru Legiunea a X-a Equestris.
  • Legiunea a X-a Fretensis (din strâmtoarea mării) percepută de către Augustus in 41/40 î.Hr.
• Legiunea a XI-a: 58–45 î.Hr., Julius Caesar (emblema: Neptun), desființată , reconstruită de Augustus
• Legiunea a XII-a Fulminata (,,Aruncătoarea de fulgere”): 57 î.Hr.–45, Julius Caesar
  • Legiunea a XII-a Antiqua (Antică): reconstruită de Lepidus in 43 î.Hr., numită de Marc Antoniu, inclusă în armata lui Augustus ca Legiunea a XII-a Fulminata
• Legiunea a XIII-a Gemina: 57–45 î.Hr.: Julius Caesar, după (41 î.Hr.) reconstruită ca Legiunea a XIII-a Gemina de Augustus
• Legiunea a XVIII-a Libyca (din Libia): desființată în 31 î.Hr., Marc Antoniu
• Legiunea a XXX-a Classica (Navală): 48–41 î.Hr., Julius Caesar

• AEG Aegyptus (Egipt)
• AFR Africa (Tunisia/Tripolitania)
• AQ Aquitania (Aquitaine, Franța)
• AR Arabia Petraea (Iordania/Sinai)
• BRIT Britannia (Anglia/Țara Galilor)
• CAP Cappadocia (Centrul și estul Turciei)
• DC Dacia (România)
• DLM Dalmația (Croația/Bosnia)
• GAL Galatia (Turcia)
• GI Germania Inferior (sudul Olandei/Valea Rinului )
• GS Germania Superior (Alsacia-Lorena/Valea Rinului)
• HISP Hispania Tarraconensis (majoritatea în Spania')
• IT Italia (Italia)
• JUD Iudaea (Israel)
• MAUR Mauretania (Algeria/Maroc)
• MCD Macedonia (Grecia, Albania, Bulgaria, Republica Macedonia)
• MI Moesia Inferior (Nordul Bulgariei/litoralul României)
• MS Moesia Superior (Serbia)
• NR Noricum (Austria)
• PAN Pannonia (vestul Ungariei/Slovenia)
• RT Raetia (estul Elvetiei/Bavaria )
• SIR Siria (Siria/Liban)

• Legiunea nr. & titlul

Numerotarea legiunii este confuză. Mai multe legiuni au același număr cu altele. Augustus a numerotat primele legiuni pe care le-a fondat cu I, dar, de asemenea, a moștenit numerele de predecesorii săi. Fiecare împărat în mod normal începea numerotarea legiunilor create de el de la I. Totuși aceasta nu a fost o practică generală, Traian, de exemplu, a început numerotarea de la XXX pentru că existau deja 29 de legiuni. Vespasian a păstrat aceleași numere ca și înainte pentru legiunile pe care el le-a format din unitățile desființate.

Legiunile adesea aveau mai multe denumiri obținute după campanii succesive date de către împărat. A XII-a Fulminata, de exemplu, a avut mai multe denumiri: paterna (părintească), victrix (victorioasă), antiqua (venerabilă), certa constans (mereu de încredere) și galliena (galică). Pia Fidelis (supusă, loială), fidelis constans și alte titluri au fost acordate mai multor legiuni, uneori, unei același legiuni. Doar cele mai utilizate titluri ale legiunilor sunt afișate în tabele.

Titlul GEMINA înseamnă, probabil, că legiunea este înfrățită cu altă legiune sau a fost împărțită o altă legiune pentru a forma pe aceasta, o legiune nouă. Mai poate însemna că legiunea este dedicată gemenilor Romulus și Remus, fondatorii legendari ai Romei.

• Data desființării

ANIH = anihilată în luptă
DD = desființată în dizgrație
SNEC = soartă necunoscută

Dioclețian (244–311) a reorganizat armata romană, în scopul de a gestiona mai bine amenințarea barbarilor din Europa de Nord și a persanilor din est. Efectivele militare sporesc la cca. 500.000 de soldați, numărul legiunilor la cca. 60, mai mici și mai mobile. Armata a fost formată din unități de frontieră și din unități de câmp.

Unitățile de frontieră (limitanei) erau folosite pentru a ocupa limes, fortificațiile structurate de frontieră, și erau formate din soldați profesioniști, dar cu o instrucție inferioară. Un exemplu de limes este Brazda lui Novac.

Unitățile de câmp stăteau în spatele frontierei și se deplasau rapid în cazul în care acest lucru era necesar, cu roluri atât ofensive cât și defensive. Unitățile de câmp s-au format din soldați de elită cu nivel înalt de antrenament și cu arme superioare. Ei au fost împărțiți în patru categorii:

1. Scholae: garda personală a împăratului creată de Constantin I pentru a înlocui Garda Pretoriană;
2. Palatinae: "trupelor palatului" unități de clasă superioară, create de Constantin I după ce a desființat Garda Pretoriană, era formată inițial din fostele gărzi;
3. Comitatensis: unități de câmp regulate, unele au fost noi formate, altele își au originea în legiunile imperiului timpuriu.
4. Pseudocomitatensis: ei erau unități limitanei transformate în armată de câmp și păstrate acolo; unele legiuni ale imperiului timpuriu au devenit unități pseudocomitatenses.

Aceste unități de obicei aveau între 300 și 2000 de soldați, iar unele dintre ele păstrau schemele originale de numerotare. Sursa primară pentru legiunile din această epocă este documentul oficial Notitia Dignitatum , un document de la sfârșitul secolului al IV-lea care conține toate funcțiile civile și militare din ambele jumătăți ale Imperiului Roman (revizuit în cca. 420 ca Imperiul Roman de Vest).

• Legiunea I
  • I Flavia Constantia (Flaviani de încredere): unități de comitatensis sub comanda unui Magister militum pe Orientis
  • I Flavia Gallicana Constantia (legiunea Flavia de nădejde din Galia): pseudocomitatensis sub comanda unui Magister Peditum per Gallias
  • I Flavia Martis (legiunea Flavia dedicată zeului Marte): pseudocomitatensis
  • I Flavia Pacis (legiunea Flavia a păcii): comitatensis sub comanda unui Magister Peditum
  • I Flavia Theodosiana: unități de comitatensis
  • I Illyricorum (din Iliria): staționați în Palmyra
  • I Iovia (devotați lui Jupiter): percepuți de către Dioclețian, staționați în Sciția Minor
  • I Isaura Sagittaria (arcașii din Isauria): pseudocomitatensis sub comanda unui Magister militum per Orientis
  • I Iulia Alpina: pseudocomitatensis sub comanda Magister Peditum în Italia
  • I Martia
  • I Maximiana Thaebanorum (Tebanii Maximialii): unități de comitatensis ce au staționat la Teba, în Egipt și probabil au participat la Bătălia de la Adrianople
  • I Noricorum ('Noricanii): staționați în Noricum
  • I Pontica

• Legiunea II
  • II Britannica: unități comitatensis sub Magister Peditum
  • II Flavia Constantia: unități de comitatensis sub comanda Magister Peditum
  • II Flavia Virtutis: unități de comitatensis sub comanda Magister Peditum
  • II Herculia (devotați lui Hercules): percepuți de către Dioclețian, staționați în Sciția Minor
  • II Isaura
  • II Iulia Alpina: unități de pseudocomitatensis sub comanda Magister Peditum
  • II Felix Valentis Thebaeorum: unități de comitatensis

• Legiunea III
  • III Diocletiana
  • III Flavia Salutis: unități de comitatensis sub comanda Magister Peditum
  • III Herculea: unități de comitatensis sub comanda Comes Illyricum
  • III Isaura
  • III Iulia Alpina: unități de comitatensis sub comanda unui Magister Peditum comanda în Italia

• Legiunea IV
  • IV Italica
  • IV Martia
  • IV Parthica

• Legiunea V
  • V Iovia (posibil Jovialii)
  • V Parthica

• Legiunea VI
  • VI Gemella
  • VI Gallicana
  • VI Herculia (posibil Herculianii)
  • VI Hispana
  • VI Parthica

• Legiunea XII
  • XII Victrix

• Armata romană
• Legiune

• en Livius.org: Listă de legiuni romane Arhivat în 26 ianuarie 2009, la Wayback Machine.
• en Un catalog cu legiuni romane
• en Legio V Living History Group in Tennessee Arhivat în 7 mai 2008, la Wayback Machine.
• en Roman legions